2010 bloging review

The stats helper monkeys at WordPress.com mulled over how this blog did in 2010, and here’s a high level summary of its overall blog health:

The Blog-Health-o-Meter™ reads Minty-Fresh™.

Crunchy numbers

A Boeing 747-400 passenger jet can hold 416 passengers. This blog was viewed about 2,300 times in 2010. That’s about 6 full 747s.

 

In 2010, there were 4 new posts, not bad for the first year! There were 18 pictures uploaded, taking up a total of 1mb. That’s about 2 pictures per month.

The busiest day of the year was November 7th with 47 views. The most popular post that day was Tipuri de cosuri de fum.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were cosfum.ro, search.conduit.com, ro.wordpress.com, google.ro, and cosarhornar.wordpress.com.

Some visitors came searching, mostly for cosuri de fum, cos de fum, cos fum, tirajul cosului, and ventilator pentru cos de fum.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

1

Tipuri de cosuri de fum August 2010

2

Cum funcţionează un coş de fum? August 2010
1 comment

3

Despre coşuri de fum June 2010
1 comment

4

Istoria şi evoluţia coşurilor de fum July 2010

5

Despre Hornar – Coşar May 2010

Tipuri de cosuri de fum

1 Coşuri de fum din cărămidă.

Cos de fum caramida crapata

Când auzim de un coş de fum imediat în găndul nostru se formează imaginea unui coş de fum zidit din cărămidă sau piatră. Dar tehnologia curentă de construire introduce o altă categorie de coşuri, şi anume coşul de fum prefabricat.

Dar înainte de a discuta despre coşurile de fum prefabricate să vedem ce ne oferă coşurile de fum din cărămidă.

După cum am amintit în subcapitolul 1.2 zidirea coşurilor de fum din cărămidă este o metodă mai veche de a construi coşuri de fum. Aceste coşuri de fum rezistă doar în  condiţiile în care şi sursa de căldură este pe măsură. Adică mai demult sursa de căldură (soba) avea o putere termică mult mai redusă (sub 10 kW) faţă de sursele de căldură folosite astăzi (centrale termice), astfel cantitatea de fum evacuat era mai redus. De accea coşurile de fum au rezistat relativ mult. Un dezavantaj ce prezintă coşurile de cărămidă este faptul că dimensiunea cărămizilor este redusă. Acest fapt duce la un proces lung de zidire, şi număr mare de îmbinări. Apoi, cărămizile sunt executate din materiale ce imprimă umezeala, cea ce reduce viaţa coşului. Mortarul dintre cărămizi este distrusă de fum şi intemperii uşor şi în scurt timp.

Iată câteva dezavantaje ale coşurilor de cărămidă, şi totodată motive din care cauză se distruge foarte repede când se racordează o centrală termică de câteva zeci de kW.

2 Coşuri de fum prefabricate.

Cos de fum ceramica EKO

Constructorii şi instalatorii pot acum să aleagă dintr-o varietate largă de coşuri de fum produse din metal (inox), sau ceramică. Elementele componente pentru aceste coşuri de fum sunt fabricate în fabrici specializate, şi apoi montate (instalate) la faţa locului.

Iată câteva exemple de aceste coşuri de fum:

2.1  Coşuri de fum dublu perete cu termoizolaţie. Două straturi de metal între care se tasează termoizolaţia. Imaginează-ţi două tuburi de dimensiuni diferite, unul într-altul, iar spaţiul dintre cele două este umplută cu termoizolţie.

2.2 Cosuri de fum izolate cu aer. Între cele două pereţi nu se pune termoizolţie, şi această zonă va fii închisă ermetic. Aerul dintre cele două pereţi constituie izolarea termică.

2.3 Coşuri de fum aerisite. Aceste coşuri de fum sunt proiectate astfel încât este asigurată un curent lent de aer între cele două pereţi, permiţând aerisirea termoizolaţiei şi evacuarea a unor eventuale scăpări de gaze.

2.4 Coşuri de fum Tur-Retur. În tubulatura interioară se elimină gazele arse, iar in golul dintre cele două tuburi se trage aerul din afară necesară arderii. Proiectat pentru centrale termice care folosesc aerul din afara încăperii pentru întreţinerea arderii.

Cu o astfel de gamă largă de tipuri de coşuri, apar întrebările…

Care este cel mai bun coş de fum?

3 Ce tip de coş să aleg?

Desigur există avantaje şi dezavantaje la toate tipurile. Coşurile de fum zidite au o frumuseţe aparte, dorit de cei mai mulţi proprietari. Coşurile prefabricate oferă un proces de instalare mai uşoară şi mai rapidă. Unele coşuri de fum sunt proiectate doar pentru unele tipuri de combustibili.

Determinarea tipului de coş de fum care vă este cel mai potrivit, necesită analizarea cu atenţie a sursei de căldură (centrale termice, seminee, sobe etc.) ce va fii racordat la coşul de fum, şi tirajul necesar acesteia.

În cazul în care doriţi să instalaţi o sursă de căldură nouă, citiţi instrucţiunile legate de coşul de fum pentru a putea alege coşul de fum potrivit. Dacă doriţi să racordaţi la un de fum deja existent, verificaţi şi convingeţi-vă că acel coş de fum corespunde cerinţelor sursei de căldură care va fii racordat.

În următorul post voi aborda tema legată de proiectarea coşurilor de fum. Până atunci toate cele bune.

Cum funcţionează un coş de fum?

Destinţia unui coş de fum după cum amintit şi în postul precedent, este de a conduce fumul şi gazele de la sursa de căldură în afara locuinţei, şi în acelaşi timp să conducă aer necesar arderii în sursa de căldură. Această mişcare a curenţilor de aer este numit tiraj.

Tirajul unui coş de fum depinde în mod direct de dimensiunile canalului de evacuare: înălţimea, diametrul, precum şi de forma secţională a coşului de fum. Tirajul poate fii măsurat cu aparate speciale care determină cantitatea de aer (m³) ce trece prin acel canal de fum într-un interval de timp (minut).

1. Tirajul natural

Tirajul Cosurilor de fum

Cea ce  determină această mişcare de aer, este de fapt diferenţa de temperatură şi presiune dintre gazele aflate înăuntrul coşului de fum şi aerul din afară. Gazele mai calde şi mai uşoare decât aerul tind să urce în sus. O altă cauză care determină acestă mişcare este diferenţa de temperatură şi presiune la nivelul sursei de căldură şi o înălţime oarecare peste acoperiş.

Pentru a întreţine condiţiile de presiune favorabile, este nevoie de un canal de fum înalt cu aer (gaze) cald şi aer mai rece în afară. Aerul cald va tinde să urce, eliminând aerul din sursa de căldură. După cum aerul aflat în sursa de căldură se elimină în canalul (coşul) de fum, aer curat va fii introdus în sursa de căldură, pentru întreţinerea arderii.

Factori ce afectează tirajul natural. Deoarece tirajul este o diferenţă de presiune şi temperatură, tirajul depinde în mare măsură de condiţiile din locuinţă. Iată câteva factori care influenţează în mod direct tirajul unui coş de fum:

1.1 Sursa de aer

În primul rând trebuie să fie o sursă de aer, care permite alimentarea sursei de căldură cu aer curat. Debitul acestei surse trebuie să acopere debitul de aer care iese prin coşul de fum. Dacă locuinţa este mult prea bine izolată fără o sursă de aer, debitul de aer care iese prin coş va fii mai mare decât aerul din încăpere, locuinţa va avea o presiune mai scăzută. Cu o presiune mai scăzută în interiorul locuinţei dacât afară, aerul va tinde sa intre în locuinţă în toate golurile inclusiv coşul de fum.

1.2 Mişcarea aerului în locuinţă

În al doilea rând, nu este permis ca mişcarea de aer din locuinţă să interfereze cu coşul de fum. De exemplu o casă cu fereastra deschisă la etaj. Aerul cald din casă va ieşi prin această fereastră, toată casa devenind astfel un mare coş. După cum aerul cald iese prin fereastra de sus, aerul este exhaustat de jos pentru a înclocui. Aceasta este numit efectul de “piramidă”. De asemenea un acoperiş montat necorespunzător, o mansardă construită necorespunzător, sau orice altceva ce permite eliminarea a unei cantităţi mari de căldură în partea de posterioară a locuniţei poate provoca acelaşi efect. Dacă puterea acestui efect este prea mare, va combate tirajul coşului de fum direcţionată în mod normal de jos în sus şi va exhausta aerul (fumul) din coş pentru a înlocui aerul din încăpere.

1.3 Competiţia pentru aerul disponibil

Nu este permis ca să fie prea multe „aparate” consumatoare de aer, cum ar fii hote, sisteme de schimbare aerului, etc. Dacă orice altceva scoate aerul din încăpere, iar tirajul coşului de fum poate fii insuficient de puternică pentru a face faţă, direcţia de mişcare a aerului din coş se va schimba şi va fii introdus aer (împreună cu gaze nocive) prin coşul de fum.

1.4 Proiectarea corectă a coşului de fum

Coşul de fum trebuie proiectat astfel încât să assigure exhaustarea volumului de gaze emise de sursa de căldură. Aceasta însemnă folosirea materialelor adecvate, dimensionare corectă, înălţime adecvată, montaj corect.

În detaliat voi aborda acest subiect într-un alt post.

2. Tirajul forţat

Tirajul forţat diferă faţă de tirajul natural prin faptul că pe canalul coşului de fum (de obicei pe capătul de sus) se montează un ventilator pentru a obţine mişcarea de aer necesară. Ventilatorul montat pe coşul de fum trebuie sa fie rezistent la mediul acid, şi rezistent la diferite efecte a gazelor eliminate prin coş. Totodată acest ventilator trebuie să fie demontabil pentru a se putea curăţa de depunerile ce apar în timp.

Iată cele mai importante principii de functionare a coşurilor de fum.

Sursa: http://www.chimneys.com

Istoria şi evoluţia coşurilor de fum

După cum am promis, continui sa scriu despre coşuri de fum. De data aceasta voi scrie puţin despre istoria coşurilor de fum, precum şi evoluţia lor.

Coşuri de fum – în trecut

Conisburgh Castle

Romanii au folosit tuburi inserate în interiorul pereţilor pentru a evacua fumul din bucătării (brutării), dar coşurile de fum efective a apărut în sec. XII-lea, la casele de familii, iar coşurile industriale ai devenit cunoscuţi odată cu globalizarea industriei, în sec.XVIII-lea. Cel mai vechi exemplu de coş de fum existent de origine engleză este la Conisborough, Yorkshire care datează din 1185 d.Hr.  Un alt coş de fum remarcabil este cel întîlnit la Thornbury Castle. Construit in anul 1415, specific clădirilor Gothic Tudor.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Coş de fum antic la Thornbury

Primul coş de fum industrial construit este cel de la Tennanst’s Stalk, Glasgow, Anglia, construit în anul 1842, cu înălţimea de 132m. Drept adevăr este că s-a şi demolat după un timp foarte scurt, în anul 1859.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Cosuri de fum de la Glosgow

În secolele XVIII şi XIX –lea metodele folosite pentru extragerea plumbului din minereuri, s-a produs cantităţi mari de vapori toxici încarcaţi cu plumb şi argint. Pentru a recupera plumbul şi argintul din vaporii care se eliminau în aer, s-au construit coşuri de fum aproape orizontale de lungimi de cca 3km, încheiată cu porţiune verticală aşezată la distanţă într-o locaţie unde fumul ar cauza pagube reduse. În interiorul acestor canale de fum s-au format depuneri valoroase de plumb şi argint care ereau recuperaţi de muncitori, trimişi de-a lungul acestor canale.

Tradiţional coşurile de fum au fost construite din cărămidă atât la clădiri mici cât şi la cele mari. Mai târziu cărămizile au fost aşezate în jurul unei tubulaturi de ceramică. Pentru a preveni refularea fumului de multe ori se aşeza o caciulă (pălărie) de diferite forme şi aspecte în partea terminală a coşului.

Prin dezavantajele pe care le constituie coşurile de fum din cărămidă (se montează greu şi încet, formarea de consdens în cantităţi mari este inevitabilă, imprimă condensul format şi o predă peretelui apropiat, nerezistent la mediul acid, etc.) ele s-au eliminat din comerţ, înlocuindu-se cu coşuri de fum profesionale, care assigură tiraj optim, siguranţă în exploatare, durată lungă de viaţă, montaj uşor şi rapid etc.

Data viitoare voi scrie despre principii de funcţionare a coşurilor de fum, până atunci toate cele bune.

Sursa: http://www.wikipedia.com

Despre coşuri de fum

M-am gândit ca să public câte ceva legat de coşuri de fum, principii de functionare, diferite tipuri, exploatare, întreţinere etc. Voi începe cu începutul şi voi defini ce este un coş de fum.

Ce este un coş de fum?

Coşul de fum este o parte componentă importantă a instalaţiei de încălzire, reprezentând un canal de evacuare în siguranţă a gazelor rezultate în urma procesului de ardere a diferitelor combustibili de la o sursă de căldură în atmosfera de peste nivelul acoperişului.

Poate fii numită sursă de căldură un cazan (centrală termică), şemineu, sobă etc.

Compiziţia gazelor evacuate depinde în mare măsură de combustibilul ars. Tipurile de combustibili sunt următoarele: solizi, lichizi, sau gazoşi. Combustibili solizi sunt: lemne, cărbune, pelleţi, bricheţi, biomasă (porumb). Ca şi combustibil lichid se consideră motorina, iar combustibilul gazos este gazul metan (natural).

Coşurile de fum sunt poziţionate pe direcţia verticală sau cât mai aproape de poziţia verticală pentru a asigura evacuarea gazelor nocivi.

Coşurile de fum sunt folosite la locuinţe particulare sau rezidenţiale, construcţii industriale sau administrative. Ele pot fi confecţionate din diferite materiale, de diferite dimensiuni şi formă secţională.

Data viitoare ne vom uita puţin la istoria coşurilor de fum, precum şi cum au avansat odată cu trecerea timpului.

Până data viitoare,      toate cele bune.

Sursa: http://www.asfoch.ro; http://www.wikipedia.com